Coafa rotatorilor - Simptome, cauze și tratament al leziunilor

07 Oct, 2025 . 4 min

Simptome, cauze și metode de tratament recomandate

Leziunea coafei rotatorilor este una dintre afecțiunile frecvente ale umărului, întâlnită atât la persoanele active fizic, cât și la cele în vârstă. Apare atunci când unul sau mai multe tendoane ale grupului muscular de la nivelul umarului cunoscut sub denumirea de „coafa rotatorilor” sunt afectate, parțial sau complet.

În articolul de mai jos vei afla ce este coafa rotatorilor, care sunt cauzele unei leziuni la acest nivel, ce simptome produce, cum este diagnosticată și ce opțiuni de tratament există.

Ce este coafa rotatorilor – informații generale

Coafa rotatorilor este formată din patru mușchi și tendoanele lor:

Supraspinos (supraspinatus) – inițiază abducția (ridicarea) brațului.
Infraspinos (infraspinatus) – rol in rotația externă a bratului
Subscapular (subscapularis) – rol in rotația internă a bratului.
Rotund mic (teres minor) – ajuta la rotația externă a bratului.

Aceste tendoane se unesc pentru a forma o „manșetă” în jurul capului humerusului, menținându-l stabil în cavitatea glenoidă a omoplatului și permițând alaturi de forma anatomica a suprafetelor articulare la mișcări ample ale umărului.

Tendonul supraspinos, cel mai frecvent afectat, trece printr-un spațiu îngust sub acromion “subacromial” fiind predispus la tendinopatii și rupturi (partiale, totale).

Care sunt cauzele leziunilor coafei rotatorilor și tipurile de leziuni

Leziunile coafei rotatorilor pot fi cauzate de:

Degenerare tendon – odată cu înaintarea în vârstă, tendonul devine mai fragil, crescând riscul de ruptură chiar și la mișcări aproape obișnuite.
Traumatisme acute – căderi pe braț întins, ridicarea bruscă a unei greutăți sau impact direct la nivelul umărului, in cadrul luxatiilor umarului (predominant la tineri)
Mișcări repetitive – sporturi precum tenis, înot, aruncări, sau munci ce implică ridicarea repetată a brațelor deasupra capului.
Factori anatomici – formă particulară a acromionului (acromion tip cârlig) sau prezența unor osteofite (modificari degenerative) sau modificari posttraumatice care reduc spațiul subacromial.

Tipuri de leziuni:

Parțiale – afectează o porțiune a grosimii tendonului (articulare, subacromiale, intratendinoase).
Complete – tendonul este rupt în toată grosimea; un tendon sau mai multe concomitent.

Care sunt simptomele leziunii coafei rotatorilor

Cele mai frecvente simptome includ:

Durere in jurul umărului (frecvent pe fata laterala), cu accentuare la ridicarea brațului.
Slăbiciune musculară și dificultate în a ridica sau roti brațul.
Limitarea mobilității umărului.
Durere nocturnă, ce împiedică somnul pe partea afectată.
În cazul rupturilor complete si masive– imposibilitatea de a ridica activ brațul (pseudoparalizie).

Durerea poate fi inițial ușoară, însă se poate agrava treptat. În formele cronice, pacientul poate evita folosirea brațului, ceea ce duce la rigiditate și pierdere de forță (fiind necesara implantarea unei endoproteze de umar pentru a imbunatati atat mobilitatea umarului cat si durerea de la acest nivel).

Cum este diagnosticată leziunea coafei rotatorilor

Pacientul trebuie să se prezinte la un medic ortoped, care va efectua:

Examen clinic – teste specifice precum testele Jobe, Dropping Sign, Hornblower, Belly-press, Belly-off, Bear-Hug, Lift-off, ARO/IRO-Lag-Sign

Imagistică:
- Radiografie – arată forma structurilor osoase si relatiile dintre ele (forma acromion, eventuale osteofite, marime spatiu subacromial si spatiu articular)
- Ecografie –utilă pentru detectarea rupturilor si bursitei subacromiale (rapidă, avantajoasa financiar, dar dependenta de examinator)

RMN – standardul de aur pentru vizualizarea tendonului/tendoanelor lezate, extinderii și tipului de leziune.
Artroscopie – metodă minim invazivă care poate diagnostica și trata în același timp leziunea (cum s-a întâmplat și în cazul prezentat).

Tipuri de tratament pentru leziunea coafei rotatorilor

Tratamentul depinde de vârstă, nivelul de activitate și tipul leziunii.

Tratament nechirurgical (conservator)

Recomandat pentru leziuni parțiale sau pacienți cu simptome ușoare:

Repaus relativ și evitarea mișcărilor dureroase.
Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Fizioterapie si kinetoterapie pentru întărirea mușchilor umărului și restabilirea mobilității, stabilitatii umarului.
Infiltrații cu diverse preparate medicale, în cazuri selectate, pentru reducerea inflamației si durerii.

Tratament chirurgical

Indicat atunci când tratamentul conservator nu dă rezultate:

Reparare chirurgicala (modern in tehnica minim invaziva = artroscopică) – fixarea tendonului rupt sub vizualizare cu o camera in mediu fluid si fixare cu ancore speciale (așa cum s-a efectuat în cazul pacientului din document).
Reconstrucție cu grefe – în cazuri severe cu evolutie de mult timp.
Transferuri musculare
Implantarea unei endoproteze articulare - in stadiul final de cuff-tear-arthropaty

Ce presupune recuperarea după operația la coafa rotatorilor

Recuperarea este esențială pentru restabilirea funcției umărului și se face etapizat si dupa un protocol individualizat leziunii si procedurii chirurgicale:

Imobilizare (primele 4–6 săptămâni) cu orteză de umar, pentru protecția tendonului/tendoanelor operate.
Mobilizare pasivă – sub supravegherea kinetoterapeutului, pentru a preveni redoarea articulara.
Mobilizare activă – după 6–8 săptămâni, pacientul începe să folosească activ mușchii umărului.
Tonifiere musculară – exerciții progresive începând la 12 săptămâni.
Revenirea la activități sportive sau solicitante – de obicei după minim 3 luni (in functie de tipul de activitatii/sport si leziunea pacientului).

Respectarea protocolului de recuperare și colaborarea strânsă cu medicul specializat in aceasta chirurgie și kinetoterapeutul cresc șansele unei vindecări a leziunii coafei rotatorilor.